McDonald's Corporation (listată la Bursa de valori din New York sub codul MCD) este cel mai mare lanţ de restaurante de tipul fast-food din lume, vânzând cu prioritate hamburgeri, pui, cartofi prăjiţi, amestecuri de băuturi răcoritoare pe bază de lapte (aşa numitele milkshake-uri) şi băuturi carbo-gazoase. Mai recent, a început să ofere şi salate, fructe, snack wraps şi carrot sticks.
Afacerea a început în 1940, cu un restaurant deschis de fraţii Dick şi Mac Macdonald în San Bernardino, California. Introducerea "Sistemului de Servire Rapidă" în 1984 stabilea principiile restaurantelor fast food. Corporaţia prezentă îşi datează fondarea din timpul deschiderii restaurantului franciză de către Ray Kroc, din Des Plaines, Illinois din 15 aprilie 1955, acesta fiind al nouălea restaurant McDonald's. Kroc a cumpărat mai târziu drepturile legale ale fraţilor McDonald asupra companiei şi a condus expansiunea sa în toată lumea.
Odată cu extinderea plină de succes a companiei McDonald's pe multe pieţe internaţionale, compania a devenit un simbol al globalizării şi al răspândirii stilului de viaţă american. Proeminenţa sa în influenţarea masivă a modului de a mânca al diferitelor categorii sociale, a creat de asemenea un frecvent subiect de dezbatere publică legat de obezitate, etică corporatistă şi responsabilitatea faţă de consumator. A creat, ca un produs secundar şi un jargon specific, aşa cum ar fi expresia junk food în loc de fast food, adică mâncare gunoi în loc de mâncare rapidă.
Cuprins
[arată]
* 1 Privire de ansamblu a Corporaţiei
o 1.1 Tipuri de restaurante
o 1.2 Zone predestinate pentru copii
o 1.3 Redesign
o 1.4 Modelul de afaceri
* 2 McCafé
* 3 Impact global
* 4 Critici
o 4.1 Acuzaţii legale privind grăsimile trans
o 4.2 Dovezi în favoarea McDonald's
* 5 Procese
* 6 Campanii de publicitate
* 7 Masa de dimineaţă toată ziua?
* 8 Parodii în media
* 9 McDonald's în România
* 10 Gallery
* 11 Referinţe
* 12 Vedeţi şi
o 12.1 Cei mai mari competitori
o 12.2 Critică adresată corporaţiei
o 12.3 Altele
[modifică] Privire de ansamblu a Corporaţiei
Un "drive thru" tipic Australian.
Un McDonald's în Times Square.
Un McDonald's în Franţa.
Richard McDonald
Restaurantele McDonald's se găsesc în 120 de ţări şi teritorii din jurul lumii şi servesc aproape 54 milioane de clienţi în fiecare zi. Compania deasemeni operează branduri de restaurante, precum Piles Café şi Boston Market şi posedă o parte din Pret a Manger. Compania deţinea şi o parte majoritară din Chipotle Mexican Grill până când a renunţat oficial la drepturi în octombrie 2006. Până în Decembrie 2003, deţinea deasemeni Donatos Pizza. Are ca subsidiar deasemeni Redboxul, care a început în 2003 ca o maşină automată, largă de 5.5 m, dar din 2005, s-a concentrat pe maşini de împrumutat DVD-uri.
[modifică] Tipuri de restaurante
Vedere a primului McDonald's care a fost inclus în franciză de Ray Kroc, care acum este muzeu în Des Plaines, Illinois. Clădirea este o copie după original, care a fost al nouălea restaurant McDonald's deschis.
Un restaurant McDonald's din Norvegia.
Majoritatea restaurantelor independente McDonald's oferă servire direct in maşină(drive through) sau servire în restaurant(counter service) care au zonele de mese înăuntrul, şi câteodata în afara restaurantului. Drive-Thru, Auto-Mac, Plateşte şi condu, sau McDrive, precum este cunoscut în multe ţări, are, în multe cazuri locuri separate pentru plasarea, plătirea şi preluarea comenzii, totuşi ultimii doi paşi (plătirea şi preluarea) sunt în mod frecvent combinate într-un singur stand; acest tip de servire a fost introdus in Arizona în 1975, McDonald's imitând alte lanţuri de magazine fast-food care deţineau iniţiativa în acest domeniu. În unele ţări restaurantele "McDrive" ce se află lângă autostrăzi nu oferă de loc o zonă de mese sau servire în restaurant. În contrast cu acest lucru, restaurantele aflate în oraşe mari cu o densitate mare nu oferă servicii Drive-Through de loc. Sunt şi câteva restaurante aflate în centrele economico-urbane ale oraşelor oferă servici numite walk-through şi nu drive-through, acestea fiind asemănătoare cu drive-through, neincluzând însă şi maşinile.
Restaurante construite cu teme speciale există de asemenea, precum "Solid Gold McDonald's," un restaurant din ani 1950' cu tema de rock-and-roll. In Victroia, din Columbia Britanică, se află un restaurant care conţine un candelabru facut din aur de 24 de karate împreună cu instalaţii de iluminare similare.
[modifică] Zone predestinate pentru copii
Unele restaurante McDonald's aflate în zone sub-urbane şi în unele oraşe oferă zone mari în care copii se pot juca numite "McDonald's PlayPlace" în caz că acestea se află înăuntrul restaurantului sau "Playland", în caz că acestea se află în afara restaurnatului. Primul PlayPlace cu un tub unde copii se pot juca, cu gropi cu mngi si cu tobogane a fost introdus în 1987 în SUA, iar modelul a fost replicat după aceea pe scară largă. Unele dintre spaţiile PlayPlace au fost renovate în locuri "R Gym".
"R Gyms" sunt zone de joacă în interiorul restaurantului cu jocuri interactive pentru copii între 4 şi 12 ani. Zonele "R Gyms" sunt echipate cu biciclete staţiorare, jocuri video, tablete de dans, coşuri de basket, bări fixe, cursuri cu obstacole, şi alte jocuri care pun accent pe activitate fizică. [2]
"R Gym" are înauntru o zonă pentru copii mici, cu jocuri care dezvoltă coordonarea fizică şi relaţille inter-copii; o zonă 'Active Zone', proiectată pentru copii între 4 şi 8 ani şi specializată în jocuri distractive cu un aspect fizic, o zonă 'Sports Zone' cu activităţi aerobice pentru copii între 9 şi 12 ani; o zonă pentru părinţii care îi monitorizează pe cei mici, şi, bineînţeles, zona restaurantului propriu-zis.
[modifică] Redesign
În 2006, McDonalds a introdus proiectul de reenergizare a brandului numit "Forever Young", primul astfel de efort din 1970. [3] [4]
Noul design va include culorile tradiționale McDonald's: galben și roșu, însă nuanța de roșu va fi schimbată în terra cotta, galbenul va fi transformat în auriu pentru un aspect mai "însorit", iar două culori adiționale vor fi introduse: măsliniu și verde pelin. Pentru a avea un aspect mai călduros, restaurantele vor avea mai puțin plastic și mai multe cărămizi și lemn, cu lustre moderne pentru o lumină mai plăcută. Artă contemporană sau fotografii înrămate vor atârna pe pereți.
Exteriorul va avea marchize aurii și un acoperiș elegant în loc de tradiționalul acoperiș de mansardă dublu-înclinat.
Noile restaurante vor include următoarele spaţii:
* Zona de relaxare va avea fotolii, canapele şi conexiuni Wi-Fi (similar cafenelelor Starbucks).
* Zona "grab and go" va avea tejghele inalte cu scaune ridicate pentru consumatorii care sunt singuri la masă; televizoarele de pe perete vor avea ştiri şi date despre starea vremii.
* Zona "flexibilă" va avea ca scop acomodarea famiililor şi va avea scaune cu înălţime adaptabilă şi cu perne fabricate din materiale asemănătoare pânzei cu modele colorite.
Muzica va varia în funcţie de zonă.
[modifică] Modelul de afaceri
Modelul de afaceri al corporaţiei McDonalds este diferit faţă de al celorlalte companii fast food. În afara cotelor de francită, a alimentelor şi o proporţie din vânyări, McDonald's percepe şi o chirie, parţial coordonată cu vânzările. Ca o condiţie la contractul de franciză, corporaţia deţine în mod legal lotul de teren pe care se află restaurantele. Modelul de afaceri din Marea Britanie este diferit, mai puţin de 30% din restaurante sunt în sistem de franciză, cea mai mare majoritate fiind deţinute direct de către companie. McDonald's îşi instruieşte angajaţii la 'Hamburger University' în Oak Brook, Illinois.
Potrivit cărţii Fast Food Nation de Eric Schlosser (2001), aproape unul din opt angajaţi din Statele Unite au fost la un moment sau altul angajaţi ai unui McDonald's. (potrivit Fox News acest număr este unul din zece). Cartea afirmă că McDonald's este cel mai mare operator de locuri de joacă din Statele Unite, şi cel mai mare cumpărător de carne de vită, carne de pork, cartofi şi mere. Carnea folosită de restaurantele McDonald's diferă în funcţie de cultura ţării gazdă.
[modifică] McCafé
Poză dintr-un McCafé din Dublin.
McCafé este o cafenea care acompaniză restaurantele McDonald's. Datorită popularităţii cafenelelor Starbucks şi al cafenelelor în general, McDonald's a introdus McCafés pentru a beneficia de trendul curent. McCafé este un concept testat de McDonald's Australia în 1993. Astazi, cele mai multe Macdonald's în Australia au McCafés în interiorul restaurantului McDonald's. În Tasmania sunt cafenele McCafés în fiecare locaţie McDonald's.
La sfârşitul anului 2003 erau peste 600 McCafés pe tot globul.
McCafé a devenit din ce în ce mai popular in sud-estul statului Michigan, potrivit unei surse din interiorul companiei.
Potrivit unui articol din martie 2007 în revista Consumer Reports, McDonald's a depăşit Starbucks, Burger King, şiDunkin' Donuts într-un test de gust al cafelei. Rezultatul este suprinzător, deoarece McDonald's este cunoscut pentru hamburgherii, cartofii prăjiţi, burgherii şi milkshake, şi nu pentru cafea.[1]
[modifică] Impact global
Countries with McDonald's stores
Fişier:Champs-mcdonalds.jpeg
A McDonald's on the Champs-Élysées, Paris, France.
McDonald's a devenit un sinonim al globalizării, câteodată folosindu-se şi termenul "McDonaldization" a societăţii. Revista The Economist foloseşte "Big Mac index": comparaţia preţului unui sandwich Big Mac în diferite ţări ale lumii, folosită pentru a măsura puterea de cumpărare şi teoria purchasing power parity. Deorece McDonald's este identificat cu cultura şi modul de viaţă american, expansiunea sa internaţională a fost denumită "Americanization" sau "imperialism american". McDonald's este ţinta mişcărilor anti-globalizare în multe dintre ţările lumii .
Thomas Friedman a făcut remarca că nici o ţară care posedă restaurante McDonald's nu a avut un război cu o altă ţară cu restaurante McDonald's. Această teorie a fost infirmată de invazia SUA în Panama în 1989 şi de bombardarea Serbiei de forţele NATO în 1999.
Unii analişti sugerează că nivelul de prestare al serviciilor din ţările în care McDonald's deschide restaurante creşte odată cu intrarea companiei pe piaţă. Un grup de antropologişti a produs un studiu numit Golden Arches East (Stanford University Press, 1998, editat de James L. Watson), studiu care analizează impactul pe care McDonald's l-a avut în Asia de Est, şi în particular în Hong Kong. Atunci când a deschis primul restaurant în Hong Kong în 1975, McDonald's a fost primul restaurant cu toalete curate, atrăgând numeroşi clienţi şi obligând alte restaurante să-şi îmbunătăţească standardele. În Asia de est în special, McDonald's a devenit un simol al dorinţei de a îmbrăţişa normele culturale vestice. McDonald's a iniţiat un parteneriat cu cea de-a doua companie petrolieră din China, Sinopec, pentru a beneficia de noul trend de folosire al automobilelor personale, şi a deschis numeroase restaurante drive-thru. [2]
În afara îmbunătăţirii standardelor în domeniul serviciilor, McDonald's a schimbat şi obiceiurile locale. Un studiu Watson sugerează că, prin popularizarea ideii de mese rapide la restaurant, McDonald's este în avangardă în eliminarea unor tabuuri, ca de exemplu mâncatul în timpul mersului (în Japonia).
[modifică] Critici
Plante în ghiveci de la McDonald's
McDonald's este o companie multinaţională cu produse şi proceduri standardizate care au devenit simbolul globalizării şi al modului american de viaţă. Compania s-a aflat de multe ori ca ţinta activiştilor şi un centru al dezbaterilor referitoare la globalizare. În special, McDonald's este menţionată în discuţiile referitore la etica corporaţiilor, obezitate, mediu, proprietate intelectuală, drepturile animalelor, decese survenite în urma problemelor medicale cu inima, ofense aduse religiei islamice şi iudaice, şi distrugerea societăţii moderne.
De la mijlocul anilor '90, o reacţie negativă şi o mentalitate împotriva globalizări a avut ca surse bine-documentate internetul, mass-media şi cărţi precum cea a lui Naomi Klein, intitulată No logo. Restaurantele McDonald's au fost şi încă sunt ţintele unor protestanţi paşnici sau violenţi, care fac parte din mişcări ecologiste, anti-globalizare şi mişcări pentru drepturile animalelor. Compania foloseşte o abordare pro-dezbateri pentru a-şi proteja interesele comerciale.
Acest conflict şi abordarea acestuia de către companie au fost condensate la începutul anilor 1990 prin ceea ce azi este cunoscut sub numele de procesul McLibel. Doi activişti englezi, David Morris şi Helen Steel, au distribuit pe străzile Londrei fluturaşi cu titlul Ce nu este în regulă la McDonald's?. McDonald's le-a scris lui Steel şi Morris cerându-le să înceteze acţiunea lor şi să îşi ceară scuze, iar atunci cand aceştia au refuzat compania i-a dat în judecată pentru calomnie.
Procesul, ce a durat mai mult de doi ani a devenit 'cel mai mare dezastru PR din istoria omenirii' pentru companie. Tehnicile de publicitate şi politica de afaceri a companiei au fost atent analizate de către Înalta Curte de Justiţie din Londra şi prezentate pe larg în presă, presă ce a perceput procesul ca pe un fel de luptă între David şi Goliat (conform legii engleze nu se acordă ajutor legal acuzaţiilor într-un proces de defăimare, aşa că Steel şi Morris s-au ocupat aproape singuri de toate problemele legale ale procesului în timp ce McDonald's a fost reprezentat de o întreagă echipă de avocaţi).
În iunie 1997, judecătorul a decis în favoarea McDonald's, acordând companiei dreptul la a primi £60,000 ca despăgubiri, sumă ce ulterior a fost redusă la £40,000 de către Curtea de Apel. Suma a fost micşorată deoarece judecătorul a decis că unele dintre acuzaţiile aduse de către Morris şi Steel s-au dovedit a fi adevărate inclusiv faptul că McDonald's exploata copii în reclamele sale, era o organizaţie de tip anti-comercial şi în mod indirect exploata şi producea suferinţă animalelor. Steel şi Morris au anunţat că nu au nici cea mai mică intenţie să plătească, iar compania a confirmat mai târziu faptul că nu vor proceda la urmărirea în justiţie pentru a primi banii hotărâţi prin proces.
Ulterior Steel şi Morris au contestat legea împotriva calomniei din Anglia la Curtea Europeană, argumentând că aceasta reprezenta o încălcare a dreptului la libera exprimare. Ca rezultat, Guvernul a fost forţat să rescrie legea. În 2005 a fost realizat despre acest proces chiar şi un film de către Ken Loach.
În 2001, cartea lui Eric Schlosser Naţiunea Fast Food includea şi critici aduse politicii de afaceri McDonald's. Printre acestea sunt şi afirmaţii conform cărora McDonald's (alături de alte companii din industria fast-food) îşi foloseşte influenţa politică pentru a-şi creşte profiturile pe socoteala sănătăţii populaţiei şi profitând de condiţia socială a muncitorilor. Cartea aduce deasemenea în discuţie tehnicile publicitare ale companiei McDonald's pentru atragerea consumatorilor copii. Deşi cartea menţionează şi alte lanţuri de restuarante fast-food, se concentrează în principal pe McDonald's.
În iunie 2004, revista britanică Private Eye (Detectivul) relata faptul că McDonald's distribuie cupoane pentru mâncare, baloane şi jucării copiilor în secţiile de pediatrie. Acest fapt a stârnit şi mai multe controverse după ce cu câteva săptămâni înainte un raport al Guvernului Britanic declara că generaţia acutală este posibil să fie prima generaţie ce va muri înaintea părinţilor datorită obezităţii în creştere în rândul populaţiei britanice.
În 2002, grupări de militanţi vegetarinei, majoritatea Hindu, au dat în judecată McDonald's şi au câştigat condamnând faptul că aceştia prezentau în mod eronat cartofii prăjiţi ca fiind produse vegetariene. [3] Chiar şi după ce în 1990 s-a încetat prăjirea cartofilor în grăsime animală, cartofii prăjiţi tot conţin grăsime animală adăugată. Cartofii prăjiţi ce se vând în Statele Unite conţin încă arome de carne. Biscuiţii McDonald's deasemenea conţin arome de carne.
Tot în 2004, filmul documentar al lui Morgan Spurlock, Super Size Me (Măreşte-mă) a produs publicitate negativă pentru McDonald's prin acuzaţiile conform cărora mâncarea McDonald's contribuie în mare măsură la răspândirea obezităţii în societatea americană şi deasemenea nu furnizează clienţilor săi informaţii nutriţionale despre mâncarea vândută. Timp de 30 de zile Spurlock a mâncat doar produse McDonald's (luând produse din ce în ce mai mari de fiecare dată când era întrebat). A mâncat toate produsele din meniu cel puţin o dată şi a continuat să mănânce chiar şi după ce era sătul. În acelaşi timp, a încercat să nu facă exerciţii fizice. La sfârşitul lunii, consecinţele înregistrate de Spurlock erau modificări rapide în atitudine, apetit sexual redus şi o creştere în greutate de aproximativ 11.11 kg. Alte surse au contestat cele afirmate de Spurlock. (vedeţi mai jos)
După ce filmul a fost prezentat la Sundance Film Festival, dar înainte de lansarea sa pe marele ecran, McDonald's a început un program de eliminare a sistemului "Supersize" şi a început să includă pe meniu alimente mai sănătoase. Nici o conexiune cu filmul nu a fost prezentată în luarea acestei decizii. Deşi alimente sănătoase au fost incluse în meniu, opţiunea Supersize a rămas în unele dintre restaurante. Compania a început să pună informaţii nutriţionale pe ambalaje (în culoarea gri deschis, cu fornturi mici). În prezent, derulează un program de a mdifica etichetele şi de a tipări informaţiile nutriţionale cu culoarea neagră pe spatele ambalajului.
[modifică] Acuzaţii legale privind grăsimile trans
În septembrie 2002, McDonald’s a anunţat că în mod voluntar va reduce până în februarie 2003 conţinului de grăsimi trans al uleiului folosit la prepararea produselor comercializate. Uleiul însă nu a fost modificat. În procesele ce au decurs din acest fapt, reclamanţii au susţinut că McDonald’s nu a informat publicul larg că uleiul respectiv nu a fost modificat conform promisiunii. Cu aceasta ocazie s-a descoperit şi faptul că grăsimea trans din anumite produse era prezentă în procentaje mai mari decât cele declarate (o porţie mare de cartofi McDonald's conţine 8 grame de grăsime trans).
Înţelegerea la care s-a ajuns în urma procesului cu
BanTransFats.com dar şi cu o parte privata prevede ca McDonald’s să informeze publicul că uleiul nu a fost schimbat. McDonald’s va trebui desemenea să doneze 7 milioane de dolari Asociaţiei Americane de luptă împotriva bolilor inimii (American Heart Association) pentru crearea unui program de informare a populaţiei despre riscurile consumului de grăsimi trans. [5]
McDonald’s a fost deasemenea obligat să cheltuiască aproape 1.5 milioane de dolari pentru a publica anunţuri prin care să informeze populaţia asupra situatiei iniţiativei lor în ceea ce priveşte grăsimile trans. În cazul în care costul acestor anunţuri este mai mic de 1.5 milioane de dolari, atunci diferenţa rămasă va fi donată tot către American Heart Association. Curtea Superioara a Californiei pentru Marin County a înaintat un ordin ce aprobă preliminar aceasta înţelegere.
În septembrie 2006 McDonald's şi toate produsele sale au fost clasificate drept sănătoase de către Fundaţia SAESUF. Acest fapt a fost aspru criticat de către nutriţoniştii americani ce afirmă că datele acestora sunt lipsite de temei.
[modifică] Dovezi în favoarea McDonald's
Ca răspuns la reacţia violentă împotriva McDonald's, compania a încercat să includă în meniul său câteva produse sănătoase şi a lansat chiar şi un nou slogan în campaniile sale de recrutare a personalului: "Nu e rău pentru un McJob". (Cuvântul McJob, introdus în vocabularul englez pentru prima oară la mijlocul anilor 1980 [4] şi apoi popularizat de către romancierul canadian Douglas Coupland în cartea sa Generatia X, a devenit un cuvânt la modă pentru a defini o persoană prost platită, fără pregătire, fără perspective de dezvoltare profesională, fără beneficii şi cu foarte mică siguranţă). McDonald's contestă ideea conform căreia slujbele în restaurantele sale sunt fără viitor, susţinând faptul că preşedintele lor, Jim Skinner, şi-a început munca în companie ca simplu angajat al unui restaurant şi mai mult, că 20 dintre cei 50 de directori de vârf şi-au început cariera ca simpli angajaţi. [5]
În alte cazuri,compania s-a arătat gata să îşi modifice practicile de afaceri. Atunci când ambalajele şi resturile menajere poluante produse de către restaurantele companiei au devenit o problemă de interes general, McDonald's a iniţiat un proiect împreună cu Prietenii Pământului pentru a elimina recipientele din polistiren, doar în Statele Unite, şi pentru a reduce cantitatea de deşeuri produse.
De-a lungul procesului McLibel reprezentanţii conducerii companiei au declarat că ei nu încearcă decât să protejeze imaginea firmei de atacuri nefondate şi exagerate. În ceea ce priveşte numeroasele şi de cele mai multe ori controversatele lor activităţi de copyright şi trademark, avocaţii McDonald's au declarat că ele protejează doar proprietatea intelectuală a companiei. Acest argument însă îşi pierde din credibilitate prin prisma procesului Viz Top Tips, în care McDonald's a fost acuzat că a copiat textul din revista de benzi desenate britanica cuvânt cu cuvânt (vezi secţiunea Campaniile de publicitate şi sloganurile McDonald's). Cazul a fost închis în afara tribunalului după ce McDonald's a donat o sumă necunoscută către iniţiativa filantropică Comic Relief.
După apariţia fimului Super Size Me, câteva persoane au declarat că nu au experimentat nici un fel de creştere în greutate şi nici nu au suferit în vreun fel în urma faptului că au mâncat doar de la McDonald's timp de o lună. Este adevărat că au ales mult mai raţional ceea ce au comndat din meniu şi au făcut şi sport în acest timp. [6]. Merab Morgan, o femeie din Carolina de Nord a putut chiar să piardă în greutate. [7]. Aceasta a afirmat că informaţiile nutriţionale afişate au ajutat-o să aibă controlul asupra caloriilor consumate zilnic.
[modifică] Procese
Articol prinicipal: Procesele McDonald's
McDonald's a fost implicată în multe procese, majoritatea având legătură cu marca înregistrată. Compania a ameninţat cu procesul multe afaceri în domeniul alimentar dacă nu renunţă la Mc sau Mac din titulatura acestora comercială. Într-unul din cazurile demne de amintit, McDonald's a dat în judecată o cafenea scoţiană numită McDonald, în ciuda faptului că afacerea respectivă fusese deschisă cu un secol înainte (Sheriff Court (Glasgow şi Strathkelvin), 21 noiembrie 1952)
Compania a înaintat curţii nenumărate dosare de defaimare. Cazul McLibel este probabil cel mai cunoscut dintre acestea.
McDonald's a trebuit însă să se şi apere în câteva procese referitoare la drepturile muncitorilor. În 2001 compania a fost amendată cu 12,400£ de către magistraţii britanici pentru că a angajat ilegal copii şi, în plus, aceştia au avut un program de muncă mult prea lung. Aceasta este se pare cea mai mare amendă impusă unei companii pentru încălcarea legilor referitoare la condiţiile de muncă ale copiilor (R v [2002] EWCA Crim 1094). În aprilie 2007 în Perth, Australia de Vest, McDonald's a pledat vinovată la 5 acuzaţii ce se refereau la angajarea copiilor sub 15 ani şi a fost amendată cu 8,000$[6].
Probabil, însă, că cel mai cunoscut proces în care a fost implicat McDonald's a fost cel din 1994 Procesul Cafelei McDonald's.
[modifică] Campanii de publicitate
Pentru detalii, vezi: Campanii de publicitate McDonald's.
McDonald's a dezvoltat numeroase campanii de publicitate. În afara campaniilor derulate prin intermediul ziarelor, radioului şi a televiziunii, compania foloseşte panouri publicitare, sponsorizează evenimente sportive locale până la nivel olimpic, inscripţionează diferite obiecte publicitare, etc. Spoturile televizate au jucat întotdeauna un rol principal în campaniile de publicitate ale companiei.
Până în prezent, McDonald's a folosit 23 de sloganuri în Statele Unite.
[modifică] Masa de dimineaţă toată ziua?
McDonald's a provocat speculaţii în septembrie 2006 când preşedintele executiv Jim Skinner a anunţat că bucătăriile sunt în proces de modificare pentu a oferi masa de dimineaţă de-a lungul întregii zilei. În prezent, McDonald's serveşte masa de dimineaţă de la 4:00 dimineaţa la 10:30 în timpul săptămânii, şi până la 11 dimineaţa în weekend.
Această schimbare nu este aşteptată în viitorul apropiat pentru McDonald's. Două companii rivale, Jack in the Box şi Sonic Drive-In deja oferă acestă facilitate.
[modifică] Parodii în media
McD's aşa cum a fost arătat în Sleeper
* Comedia lui Woody Allen din 1973 Sleeper arată un restaurant McDonald's peste 100 de ani în viitor, cu semnul "Over (N) Billion Served" (Peste "N" miliarde serviţi) modificat în "Peste 795 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 serviţi" (cu un total de 51 de cifre 0, jumătate din cifrele 0 care formează un googol). În realitate, volumul de burgheri vânduţi a depăşit de mult un milliard, iar semnele au fost schimbate în "Billions and Billions Served".
* În filmul The Flintstones (nu desenele animate, ci lung metrajul folosind actori) există un restaurant numit "RocDonald's."
* În episodul 54 al seriei de desene anime Sonic X, Chris Thorndyke lucrează într-un restaurant denumit "Wacdonalds" cu un logo ce ilustreaza un "W" exact ca semnul McDonald's dar întors cu susul în jos. Acesta apare şi în seria anime Inuyasha, restaurantul unde mănâncă Kagome şi în câteva episoade din seria anime SuperGALS.
* Burger World, unde lucrează personajele ce dau titlul desenului animat Beavis şi Butt-head pare a fii deasemenea o parodiere a McDonald's.
* În filmul din 1988 Coming to America, Akeem Joffer (Eddie Murphy) îşi găseşte o slujbă la restaurantul local "McDowell's", este acuzat că jefuieşte McDonalds şi este văzut citind unul dintre manulalele pentru angajaţi ale acestora pentru a culege informaţii pentru propriul sau magazin.
* Benzile desenate Funky Winkerbean includ câteodată şi referinţe la un "McArnold's".
* Dave Chapelle foloseşte un sketch în The Chappelle Show pentru a arăta cum un McDonald's fictiv ("WacArnolds" în spectacol) desparte familii, scurtează viaţa oamenilor şi plăteşte minimum posibil.
[modifică] McDonald's în România
Compania este prezentă şi în România, unde a deschis primul restaurant în iunie 1995[7], şi în prezent (septembrie 2009) deţine 60 de restaurante[8].
[modifică] Gallery
McDonald's din Bacău, România
Singapore.
Amsterdam, Olanda
Retro-style McDonald's in Bloomington, Minnesota
Bolton, Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord
Dortmund, Germania
Kristiansand, Norvegia
Kobe, Japonia
Seoul, Coreea de Sud
McDonald's in Tampa, Florida, cu vechea sigla "Milioane si Milioane"
St. Petersburg, Rusia
Adelaide, Australia
Santa Fe, New Mexico, Statele Unite ale Americii
Sedona, Arizona, Statele Unite ale Americii
Delhi, India.
Tianjin, P.R.C.
Bolzano, Italia
Goodna, Queensland, Australia
Vechea operarea a McDonald's, Downey, California, Statele Unite ale Americii
Kosher McDonald's in Aşkelon, Israel
McDonald's în Bacău, România, lângă stadion
[modifică] Referinţe
Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de McDonald's
Wikţionar
Caută McDonald's în Wikţionar, dicţionarul liber.
1. ^ Consumer Reports
2. ^ McDonald's parteneriat cu Sinopec
3. ^ Scrisoarea din partea sediului McDonald's ce pretinde că aceşti cartofi sunt produse vegetariene.
4. ^ "Merriam-Webster: 'McJob' is here to stay". The Associated Press. November 11, 2003.
5. ^ [1]
6. ^ „McDonald's amendat pentru angajarea copiilor”. ABC News Online. 2007-04-12.
www.abc.net.au/news/newsitems/200704/s1895071.htm. Accesat la 2007-04-12.
7. ^ Despre noi,
mcdonalds.ro, accesat la 23 septembrie 2008
8. ^ McDonald’s România îşi schimbă şeful,
adevarul.ro accesat la 23 septembrie 2008
[modifică] Vedeţi şi
* History of McDonald's
* List of McDonald's-related articles
[modifică] Cei mai mari competitori
* Burger King
* Wendy's
[modifică] Critică adresată corporaţiei
* Fast Food Nation, o carte de Eric Schlosser
* Maxime, McDuff & McDo, un documentar despre sindicalizarea în McDonald's din Montreal, Quebec, Canada.
* McDonaldization, termen folosit de sociologul George Ritzer pentru a descrie procesul to prin care societatea copiază caracteristicile restaurantelor fast-food.
* McLibel case, un proces în Marea Britanie împotriva McDonald's
* Super Size Me, un film de Morgan Spurlock.
* McDonald's Video Game, un joc cu intenţie satirică care îl pune pe jucător în poziţia unui manager de McDonald's.
[modifică] Altele
* Don Gorske, un om pasionat de McDonald's, a consumat peste 20,000 Big Mac hamburgeri. A aparut în filmul Super Size Me, este listat în Cartea recordurilor Guinness Book, şi este protagonistul principal al unui filmului MacDaddy.
* Cea mai mare colecţie de poze cu McDonald's din lume Tot felul de intrări în restaurantele McDonald's din jurul lumii.
